Calitatea apei
Calitatea apei potabile, apele uzate si sistemele de epurare constituie
mari probleme pe care Romania le are de rezolvat in drumul spre UE.
Multa vreme lipsa fondurilor a constituit argumentul cu care s-au aparat
autoritatile. In prezent, in Romania exista 224 statii de epurare a
apelor reziduale orasenesti. Conform datelor Ministerului Mediului si
Gospodaririi Apelor, in anul 2004, aproximativ 71% din apele uzate,
provenite de la principalele surse de poluare, au ajuns in rauri,
neepurate sau insuficient epurate.
Din 1.359 de statii de epurare verificate in anul 2004, 555 de statii,
reprezentand 40,8%, au functionat corespunzator, iar restul de 804
statii, adica 59,2% nu s-au ridicat la standardele impuse.
Guvernul va contracta de la Banca Europeana de Investitii (BEI) un
imprumut in valoare de 41,5 milioane euro pentru reabilitarea retelelor
de alimentare cu apa in mediul urban. Creditul va fi restituit intr-un
interval de 25 ani, dupa o perioada de gratie de sase ani. Proiectul
vizeaza reabilitarea si modernizarea sistemelor de alimentare cu apa si
tratare a apelor uzate in municipiile Baia Mare, Bistrita, Drobeta-Turnu
Severin, Pitesti si Ramnicu Valcea. Costul total net al lucrarilor este
de 181,1 mil.
Conform datelor Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor, in anul
2004, aproximativ 71% din apele uzate, provenite de la principalele
surse de poluare, au ajuns in rauri, neepurate sau insuficient epurate.
Fata de un volum total evacuat de 3.854,162 milioane metri cubi pe an,
peste 2.098 milioane metri cubi, 54,5% constituie ape uzate care trebuie
epurate.
Din volumul total de ape uzate care necesita tratere, peste 29 %, au
fost corespunzator epurate. In rest 614 milioane metri cubi, adica circa
29%, reprezinta ape uzate neepurate si aproape 879 milioane metri cubi,
circa 42 %, ape uzate insuficient epurate. Din 1.359 de statii de
epurare verificate in anul 2004, 555 de statii, reprezentand 40,8%, au
functionat corespunzator, iar restul de 804 statii, adica 59,2% nu s-au
ridicat la standardele impuse.
Una dintre cauzele situatiei actuale in domeniul tratarii apelor o
constituie lipsa banilor. Implementarea directivelor din domeniul
alimentarii cu apa si epurarii apelor uzate implica eforturi financiare
considerabile. Costurile asociate implementarii standardelor in materie
de calitatea apei au fost estimate la circa 15 miliarde euro si vor fi
suportate partial de Uniunea Europeana (circa 500 milioane euro anual),
bugetul statului si din imprumuturi de la institutiile financiare
internationale.
Investitii in statiile de epurare
Costurile totale estimate pentru realizarea investitiilor in domeniile
calitatii apei potabile si epurarii apelor uzate urbane depasesc 14
miliarde de euro, in conditiile respectarii angajamentelor asumate prin
procesul de negociere conform Capitolului 22-Mediu, a declarat ministrul
Mediului si Gospodaririi Apelor, Sulfina Barbu.
"In procesul de negociere cu expertii Comisiei Europene, s-au solicitat
si argumentat perioade de tranzitie pentru directivele care implica cele
mai mari eforturi financiare. Duratele acestor perioade de tranzitie au
fost stabilite la 9-12 ani, pana in anul 2018, pentru implementarea
prevederilor privind calitatea apei potabile si respectiv epurarea
apelor uzate municipale. Costurile totale estimate pentru realizarea
investitiilor in domeniile calitatii apei potabile si epurarii apelor
uzate urbane depasesc 14 miliarde de euro", a spus Sulfina Barbu.
In acest moment, cele mai mari investitii in statiile de epurare a
apelor sunt produse de companiile din industria alimentara. Acestea sunt
obligate sa faca o preepurare a apelor reziduale in cazul in care
deverseaza in canalizarea localitatilor. Un raport din 2004 arata ca din
31 de unitati agroalimentare mari poluatoare, numai 3 aveau statii de
epurare ce respectau standardele Uniunii Europene.
Lucrarile de modernizare vor include facilitati noi si reabilitarea,
modernizarea extinderea celor existente ceea ce va fi foarte dificil de
realizat cu tehnologiile disponibile care vor necesita resurse finaciare
mari si o perioada foarte mare de timp pentru realizare. Cea mai mare
parte a acestor investitii trebuie finantate de catre autoritatile
publice locale care au responsabilitatea colectarii si epurarii apelor
uzate si alimentarea cu apa potabila. In acest sens, sunt disponibile
fonduri europene (ISPA si SAPARD in prezent si Fonduri de coeziune dupa
aderare) care vor acoperi maxim 40 la suta din necesarul de fonduri,
restul urmand a fi acoperit de la bugetul de stat, bugetul local,
parteneriate public-privat.
"Nevoile investitionale au fost prioritizate, fiind luate in considerare
aglomerarile urbane mari, de peste 150 000 locuitori echivalenti. In
vederea optimizarii costurilor de investitie si a costurilor
operationale s-a acordat prioritate proiectelor integrate (alimentare cu
apa si canalizare-epurare) de anvergura din aglomerarile mari. Pentru
toate cele 22 aglomerari urbane cu peste 150.000 locuitori echivalenti
au fost aprobate proiecte prin programul ISPA, in prezent fiind in
diferite stadii de promovarea sau executie. Acestea vor fi finalizate in
perioada 2007 - 2010. Pentru aglomerarile umane cu peste 10 000
locuitori echivalenti au fost lansate sase proiecte ISPA, iar pentru 58
de localitati din 10 judete sunt in curs de pregatire aplicatii complete
pentru finantare din Fondurile structurale si coeziune cu ajutorul unei
asistente tehnice ISPA, care vor fi finalizate in ianuarie 2007. In
cursul anului 2007 prin fonduri ISPA pentru asistenta tehnica vor fi
pregatite aplicatii pentru inca 15 judete", a declarat Sulfina Barbu.
Probleme exista si la capitolul de monitorizare a calitatii apelor.
Conform rapoartelor de implementare a directivelor europene, in prezent
exista 359 de surse punctiforme semnificative de poluare a apelor, o
treime din cele 2.347 de corpuri de apa din Romania sunt "puternic
modificate", iar 43% din ele risca sa nu atinga obiectivele de mediu la
aderare.
Din zona privata, exista cateva demersuri pe linia protectiei mediului
Consultantul Louis Berger s-a implicat in proiecte de tratare a apelor
uzate, cum ar fi: Supervizarea lucrarilor din cadrul Programului de
Dezvoltare a Utilitatilor Municipale II - 10 orase din Romania
(1998-2001; valoarea serviciilor pentru Louis Berger: 2.500.000 euro);
Reabilitarea si monitorizarea sistemelor de aprovizionare cu apa si
canalizare pentru zona Cluj (2000-2001; valoarea serviciilor pentru
Louis Berger: 1.100.000 euro); Asistenta tehnica pentru managementul si
supervizarea contractelor ISPA in Iasi (2002-2008; valoarea serviciilor
pentru Consultant: 3.000.000 euro).
Compania Danone PDPA Romania a investit 1,5 milioane euro intr-o statie
de tratare a apelor reziduale. Proiectul a fost realizat in parteneriat
cu SAPARD si, conform masuratorilor, randamentul de eliminare a
substantelor organice continute in apa depaseste 90%. Lasand la o parte
rarele investitii, situatia statiilor de epurare a apei la nivel
national ramane insa ingrijoratoare.
Combaterea poluarii apelor de suprafata- esentiala pentru mediul
inconjurator european
Raurile, lacurile si apele costale europene, ca de altfel si sanatatea
europenilor vor fi mai bine protejate impotriva poluarii cu o serie de
substante periculoase datorita unei reglementari noi propuse in data de
18 iulie de Comisia Europeana.
Directiva va stabili limite ale concentratiei de pesticide, metale grele
si alte substante chimice periculoase care dauneaza vietii animale si
vegetale acvatice dar si sanatatii omului. Aceste limite vor trebui
respectate pana cel tarziu in 2015.
La lansarea propunerii, Comisarul pentru probleme de mediu Stavros Dimas
a declarat :"O picatura de substanta periculoasa poate fi indeajuns
pentru a polua mii de litri de apa, asa ca este de o importanta vitala
sa controlam corect si eficient substantele chimice care pun in pericol
mediul si sanatatea omului. Aceste standarde comune de protectie sunt
necesare pentru ca multe bazine ale raurilor si ape costale traverseaza
frontiere internationale."
Ce cauzeaza poluarea chimica
Poluantii patrund in mediul acvatic dintr-o varietate larga de surse
care includ agricultura, industria si incinerarea. Poluarea chimica
poate distruge ecosistemele acvatice prin reducerea biodiversitatii.
Poluantii se pot acumula in lantul trofic si pot dauna animalelor
pradatoare care consuma prada contaminata. Oamenii pot fi expusi la
poluantii chimice prin hrana contaminata- peste sau fructe de mare, prin
apa poluata sau prin activitatea recreationala in zone contaminate.
Directiva privind standardele de calitate a mediului in domeniul
politicii apelor este ultima reglementare necesara sprijinirii
Directivei 2000/60/EC de stabilire a cadrului comunitar de actiune in
domeniul strategiei apelor cunoscuta sub denumirea de Directiva WFD,
piatra de temelie a protectiei apelor in UE.
Directiva WFD cere ca toate apele Uniunii Europene sa atinga un stadiu
bun de calitate pana in 2015. Stabileste un regim nou pentru prevenirea
si controlul poluarii chimice a apelor. Noua propunere va implementa
acest obiectiv pentru apele de suprafata; apele subterane au deja o
propunere de Directiva specializata- COM(2003) 550- aflata in discutii
la Parlament si Consiliu.
Cele 41 de substante sau grupe de substante pentru care propunerea de
Directiva stabileste limite de concentrare includ 33 de substante
catalogate drept "substante prioritare" de catre WFD. Ele prezinta un
risc semnificativ pentru mediul acvatic deoarece sunt utilizate la scara
larga si conduc la concentratii mare in apele de suprafata.
Cele 41 de substante includ pesticide, biocide si metale grele ca si
alte grupe de substante ca de exemplu cele care reduc raspandirea
focului.
Statele membre trebuie sa atinga limitele propuse pentru toate
substantele prioritare pana in 2015 si sa stopeze deversarile si
emisiile de substante periculoase prioritare pana in 2025.
Limitele stabilite se bazeaza pe evaluarile UE de riscuri ale
substantelor chimice. Pentru a asigura ca propunerea are baza
stiintifica puternica, realizarea proiectului de Directiva a fost
amanata pana cand au fost finalizate studiile.
Pentru a deveni lege, propunerea trebuie sa fie aprobata de Consiliu si
de Parlamentul European, prin procedura de codecizie. Odata adoptata,
Directiva trebuie sa fie inclusa, de catre statele membre in masurile
necesare pentru a atinge standardele stabilite prin Planul de Management
al Bazinelor Hidrografice, pe care fiecare stat trebuie sa il elaboreze
pana in 2009, conform Directivei Cadru WFD.
Magda Barascu
